Blog - Accedio.ro
Influenţa mediului extern în Managementul de Proiect
Pentru că tot este sezonul concertelor în aer liber şi pentru că eşecul celei mai iubite formaţii româneşti de a strânge public cât pentru un stadion m-au pus pe gânduri, am analizat informaţiile pe care le aveam. Unde s-a greşit în managementul acestui proiect? Un audit aşa, nici cu foarte multe informaţii din interior, dar nici puţine…
Dar mai întâi să vedem ce reprezintă Factorii PEST, sau STEP aşa cum i-am învăţat în anii de facultate.
Atunci când se iniţiază un proiect, când se face scanarea mediului înconjurător, deciziile managerilor de proiect sunt influenţate de aşa zişii factori PEST.
- Factorii Politici. Aceştia se referă la politicile guvernamentale care pot afecta proiectul, ca de exemplu: subvenţiile pentru agricultori, relaxarea fiscală sau austeritatea, modificarea unor impozite si taxe, susţinerea prin diverse forme ale producătorilor locali, etc.
- Factorii Economici. Aceştia includ ratele dobânzilor cu tendințele lor de modificare pe termen scurt, mediu şi lung, creşterea economică, inflaţia, ratele cursurilor de schimb (o devalorizare a monedei locale încurajează exporturile şi viceversa).
- Factorii Sociali. Structura demografică a populaţiei, întinerirea sau îmbătrânirea forţei de muncă sau a clienţilor, dar mai ales comportamentul consumatorilor, sunt factori care influenţează proiectul, iar aceştia se pot schimba foarte mult dacă în cauză este un proiect pe termen lung.
- Factorii Tehnologici. Noile tehnologii sunt in continuă schimbare şi cei care nu ţin pasul cu ele sunt rapid depăşiţi de cei care reuşesc să se adapteze, de multe ori “din mers”. Un exemplu ar fi pe piaţa jocurilor de noroc, care deşi în România explodase la propriu în 2008- 2009 cu stradalele cazinouri, acum piaţa se mută pe online unde costurile de întreţinere (cele fixe) şi probabil şi evaziunea fiscală sunt sunt total diferite de modelul clasic.
- Factorii Ecologici. Aceştia reprezintă schimbările climatice tot mai accelerate, care afectează în cea mai mare măsură agricultura şi transporturile (maşinile hibride au taxe de poluare zero). Tot aici intră şi dorinţa tot mai mare de protejare a mediului înconjurător.
- Factorii Legislativi. Modificările salariului minim este un bun exemplu dacă ne gândim la un proiect în care ponderea forţei de muncă în totalul costurilor este ridicată. Tot în această categorie de factori intră şi legislaţia cu privire la protecţia consumatorilor, a concurenţei sau a protecţiei şi sănătăţii în muncă.
Este treaba Managerului de Proiect analiza PEST, iar când proiectul eşuează datorită unor facori neanalizaţi, acesta este responsabil.
Să revenim la exemplul pe care l-am propus, cel al unui cunoscut organizator de evenimente, vechi pe piaţa din România, care se aştepta să strângă la un concert al uneia dintre cele mai iubite formaţii de rock autohtone zeci de mii de plătitori de bilet. Proiectul a eşuat, nu s-a mai ţinut pe stadion şi a strâns doar câteva mii de oameni, chiar dacă evenimentul marca 35 de ani de la prima apariţie a trupei.
Motivul? Piaţa concertelor în aer liber din România se promovează stradal cu afişe lipite peste tot. Concertul fiind programat la doar câteva zile după alegerile locale, afişele electorale au acoperit cu multe săptămâni înainte pe cele ale formaţiei rock. Practic, înainte cu doua săptămâni de concert nici un afiş al concertului nu era vizibil în tot Bucureştiul.
Analiza PEST indică factorii politici intr-o cu totul altă lumină (aşa cum sunt mai sus), însă simpla lor enumerare cred că ar fi revelat în ochii managerului eminenta problemă a promovării clasice. Un management ca la carte, ar fi mers cu analiza mai departe, iar la etapa de ierarhizare a riscurilor, ar fi avut un aşa zis “Plan de Contingenţă la Riscuri”, care ar fi avut promovarea în mediul online ca activitate alternativă.
Desigur, am putea căuta răspunsuri prin analiza tuturor factorilor, cum ar fi spre exemplu cei economici, care au influenţat cu siguranţă publicul, dacă ne gândim că doar cu o săptămână înainte, un concert similar a avut intrarea liberă, sau că la o săptămănă după, cel mai mare festival din ţară, la care concertează mai multe trupe zilnic, avea preţul de intrare similar.
Până să se treacă la implementarea proiectului, aceşti factori combinaţi cu cei din mediul intern al organizaţiei, pot fi clasificaţi în oportunităţi şi ameninţări în analiza SWOT. Totuşi, unii vor spune probabil, că nu vor descoperi nimic neştiut atunci când vor face o analiză a facorilor PEST. Le dau dreptate, rar apar indicii din care să putem evita un eşec sau să anticipăm o bună oportunitate, însă această analiză, pe lângă altele, dau o imagine mai clară a proiectului, pe care Managerul de Proiect, prin responsabilitatea pe care o are, încearcă să şi-o facă cât mai clară.
În România, acronomiul folosit de către universităţi este STEP, care se mai regăseşte uneori şi peste ocean. Cel mai des întalnit este însă acronimul PEST, sau mai detaliatul PESTEL, aşa cum îl dau britanicii de la Oxford.
Un articol de Ștefan Bădescu
