Blog - Accedio.ro
Printre cele 10 arii de cunoaştere, knowledge areas, aşa cum sunt general enunţate de PMBOK (cel mai amplu ghid internaţional în Managementul Proiectelor), găsim și Managementul Calităţii.
Lipsa atenţiei în privinţa calităţii atrage după sine defecte sau muncă în zadar iar mai multă muncă înseamnă de obicei depăşire de buget şi de timp programat, adică neatingerea obiectivelor stabilite.
Managementul Calităţii se focalizează pe prevenirea acestor probleme și nu pe remedierea lor, pentru că, așa cum bine știm, remedierea este mai costisitoare decât prevenția.
Conceptul este similar cu cel al igienei, care are menirea de a evita, în mare măsură, îmbolnăvirea.
Pentru a depista problemele, calitatea este mai bine să fie planificată decât inspectată.
Aceasta este deviza celor mai pricepuţi manageri.
Deseori conceptul de calitate este diferit înţeles, sau chiar prost înţeles. Spre exemplu, simpla afirmaţie că un Mercedes este mai calitativ decât o Dacia, se poate dovedi falsă.
Definiţia calităţii este: Gradul la care produsul sau proiectul satisface cerinţele clientului.
Prin urmare este evident că avem cerinţe mult mai mari de la Mercedes şi mult mai mici de la Dacia, iar mai departe, gradul în care aceste cerinţe sunt satisfăcute, reprezintă calitatea fiecărui produs.
Şi ca o experienţă personală, nu am auzit până acum de o Dacia căreia să i se strice cutia de viteze sau compresorul turbo, la mai puţin de 10.000 km. De partea cealaltă, am trăit ca pasager astfel de experienţe, rămânând în pană pe autostradă. Şi am păţit-o în două limuzine nou nouţe care, probabil, costă cât o flotă de Dacia.
Într-o organizaţie sănătoasă:
- Calitatea trebuie luată în considerare atunci când sunt puse în discuţie schimbări asupra constrângerilor de timp şi bani;
- Calitatea trebuie verificată înainte ca produsele să ajungă în mâna clienţilor;
- Managerul trebuie să depună efort pentru îmbunătăţirea calităţii;
- Managerul are sarcina de a determina valorile de măsură a calităţii înainte de a începe fiecare proiect;
- Managerul trebuie să asigure urmărirea standardelor şi proceselor.
Iată și câteva dintre cele mai cunoscute concepte utilizate în managementul calităţii:
Gold Plating
Este un concept care se referă la a da clientului mai mult decât a cerut (de exemplu funcţionalităţi suplimentare, calitate mai bună, mai repede, mai ieftin, etc.). Foarte întâlnit în proiectele software.
Project Management Institute nu recomandă acest tip de gândire. În primul rând datorită faptului că e dificil să anticipăm ceea ce l-ar face pe client mai fericit, apoi datorită faptului că este foarte probabil ca astfel de practici să atragă depăşiri de costuri sau de timp, iar la următoarea comandă clientul va fi tentat să negocieze calitatea, preţul sau termenul de livrare cu mult mai multă îndrăzneală. De cele mai multe ori gold plating-ul nu este planificat, dar reiese din eforturile membrilor echipei care doresc să dea cât mai mult pentru a se face remarcaţi.
Prin urmare, managerul de proiect trebuie să fie cu ochii în patru pe membrii echipei care furnizează funcționalități suplimentare, muncă suplimentară, sau o calitate mai mare decât este necesară pentru proiect.
Îmbunătăţirea continuă, sau Kaizen
Termenul provine din limba japoneză, ”kai” înseamnând a modifica, iar “zen” a face mai bine sau a îmbunătăţi.
În lumea occidentală îmbunătăţirile sunt privite ca modificări majore, în timp ce japonezii sunt adepţii paşilor mici, dar continui. În acest sens, îmbunătăţirea continuă include şi îmbunătăţirile legate de procese, sau de modul cum se planifică, cum se execută sau cum se monitorizează proiectele. Conceptul este similar cu aforismul lui Confucius: „Nu contează cât de încet mergi, important este să nu te opreşti”.
Just in Time (JIT)
Acesta este un concept managerial complex, introdus în fabrica Toyota din Japonia, în anii ’50 ai secolului trecut. Pe scurt,JIT merge pe o strategie de producție care folosește alimentarea cu materie primă în cantități limitate, doar atât cât să permită fabricarea constantă dar eliminând depozitarea și transportul, pentru că depozitarea materiilor prime este un cost suplimentar semnificativ. Dar și lipsa acestora, datorată unui stoc insuficient la momentul necesar, costă organizaţia şi mai mult, prin urmare, această strategie trebuie abordată cu multă chibzuință. Pentru a implementa acest standard de management al calităţii, este nevoie de furnizori serioşi, contracte solide şi un sistem de comenzi performant, integrat in programul IT de tip ERP al organizaţiei.
Mai multe despre Costul Calităţii, Six Sigma, dar şi despre cele 7 instrumente de bază (7QC tools), în numărul următor.
Un articol de Ștefan Bădescu
