Blog - Accedio.ro
Arborii decizionali1 sunt o metodă de asistare specifică Managementului de Proiect.
Luarea celei mai bune decizii estefactorul cheie pentru succesul atingerii obiectivelor. Se poate aplica în toate domeniile, chiar şi în medicină.
Alegerea celei mai bune soluţii se simplifică cu ajutorul arborelui decizional. În plus, fiind o tehnică standardizată în managementul de proiect poate fi înţeleasă mai uşor de către persoanele interesate din cadrul proiectului (stakeholders).
Mai mult, folosirea ei la scrierea proiectelor cu finanţare externă se punctează la capitolul managementul riscurilor, iar uneori este chiar obligatorie.
VME2 (A) (valoarea monetară estimată) = P1V1 + P2V2
Metoda de cuantificare a riscurilor este aceea a valorii aşteptate (VME) care se calculează ca produs între probabilităţile de apariţie ale anumitor evenimente şi efectele acestora:
VME = P x E
unde: VME = valoarea aşteptată a evenimentului
P = probabilitatea de apariţie a evenimentului
E = efectul apariţiei fenomenului
De exemplu, în cazul proiectului de construcţie a unei noi magistrale de metrou, unul dintre riscurie majore este legat de posibilitatea întâlnirii unei roci dure în timpul excavărilor. Antreprenorul este indicat să se asigure împotriva acestui risc, incluzându-l şi cuantificându-l în devizul de ofertă. Astfel, dacă acest cost suplimentar generat de efectuarea de excavări în rocă dură este de 1.000.000 euro, iar probabilitatea să se întâlnească rocă dură a fost estimată la 20%, valoarea aşteptată a acestui risc va fi:
VA(a) = 0,20 x 1.000.000 = 200.000 euro
Exemplu de arbore decizional:
O companie care produce chips-uri doreşte să introducă un nou produs şi are de ales între cele trei variante pe care le are la momentul respectiv.
-
Prima variantă este să schimbe design-ul ambalajelor, costul fiind zero, cu o probabilitate de penetrare a pieţei de doar 30%, valoarea pieţei fiind de 15.000 euro atât în varianta optimistă cât şi în cea pesimistă.
-
A doua variantă este să investească 10.000 euro într-un nou sortiment, cu o probabilitate de penetrare de 50%, valoarea pieţei fiind de 22.000 euro în varianta optimistă şi de 10.000 de euro în varianta pesimistă.
-
Ce-a de a treia propunere reprezintă o investiţie de 40.000 de euro în schimbarea procesului de fabricaţie a chips-urilor, care ar diminua semnificativ grăsimile rezultând un produs mai sănătos. Probabilitatea de penetrare a pieţei este de 60%, cu o valoare a pieţei de 35.000 euro în varianta optimistă şi de 30.000 în varianta pesimistă.
|
Produs |
Cost ( mii euro) |
Penetrarea pieţei |
Probabilitatea de penetrare |
Valoarea pietei ( mii euro) |
|
|
|
mare |
0,7 |
18 |
|
mica |
0,3 |
15 |
||
|
|
|
mare |
0,5 |
22 |
|
mica |
0,5 |
10 |
||
|
|
|
mare |
0,6 |
35 |
|
mica |
0,4 |
30 |
Din prisma fezabilităţii financiare a proiectului, decizia cea mai bună este alegerea variantei A.
Dacă în companie s-a ales o politică pe termen lung de a avea produse mai sănătoase, atunci poate intra în discuţie varianta C, mai ales că prin volumul vânzărilor generează câştig în privinţa cotei de piaţă.
Varianta B are valori asteptate sub cele ale variantei A.
Exemplul arătat este unul simplu, în realitate arborii decizionali cu greu se pot încadra într-o pagină A4 landscape, iar în cazul proiectelor de construcţii, arborii pot avea chiar zeci de noduri.
1În engleză „Decision Tree”, conform standardului PMBOK (project management base of knowledge)
2 În engleză EMV (Expected Monetary Value)
Un articol de Ștefan Bădescu
